Topirea gheții din Antarctica, inevitabilă. Soluția inedită propusă de oamenii de știință
Geoingineria este adesea prezentată ca fiind o soluție tehnologică de ultimă instanță pentru criza climatică, care încă poate interveni și salva situația, în ceea ce privește încălzirea globală și dezastrele aferente.
Noile modele sugerează că astfel de măsuri riscante, cum ar fi întunecarea Soarelui, nu sunt suficiente pentru a salva Antarctica.
„Fereastra oportunității de a limita creșterea temperaturii globale la sub 2 grade se închide rapid, așa că este posibil ca măsurile tehnice de influențare a climei să fie serios luate în considerare în viitor”, spune glaciologul Johannes Sutter de la Universitatea din Berna.
În consecință, Sutter și colegii săi au decis să investigheze ce impact ar avea întunecarea Soarelui pentru a evita eventualele viitoare dezastre.
„Observațiile fluxurilor de gheață din Antarctica de Vest indică faptul că suntem foarte aproape de așa-numitul punct de basculare sau că l-am depășit deja”, explică Sutter, „prin studiul nostru, am vrut, prin urmare, să aflăm dacă un colaps al calotei de gheață ar putea teoretic să fie prevenit prin managementul radiației solare”, a mai spus acesta.
Topirea gheții din Antarctica va duce la creșterea nivelului mării
Topirea Antarcticii de Vest ar duce la creșterea cu mulți metri a nivelului mării și toată acea apă dulce suplimentară din mare ar putea contribui, de asemenea, la colapsul curenților oceanici.
Topirea are loc mai repede decât era anticipat și deja decimează fauna sălbatică.
Sutter și colegii au simulat condițiile calotei de gheață în căi de emisii ridicate, moderate și scăzute și patru scenarii diferite de injecție de aerosoli stratosferici.
Întunecarea Soarelui prin pulverizarea a milioane de tone de dioxid de sulf în stratosferă până în 2050 ar putea întârzia topiprea gheții, dar ar funcționa numai în combinație cu decarbonizare și numai în căile de emisii moderate sau scăzute.
„Atâta timp cât concentrațiile atmosferice de gaze cu efect de seră rămân ridicate, gestionarea radiațiilor solare ar trebui, cel mai probabil, să fie continuată timp de secole, poate chiar milenii”, explică cercetătorii.
„Gestionarea radiațiilor solare ar putea avea impact asupra modelelor meteorologice regionale dăunătoare societății și biosferei și alte efecte încă necunoscute, fără să abordeze efectele negative directe ale creșterii CO2 atmosferic, cum ar fi acidificarea oceanelor”, a mai scris Sutter, de asemenea.